Национални савети су и даље недовољно препознатљиви органи

Аутор: МН, Извор: Данас, 20. јун 2018. године

После више од две године рада на припреми измена и допуна два кључна закона мањинске политике…

… Влада Републике Србије је крајем прошлог месеца усвојила нацрте Закона о изменама и допунама Закона о заштити права и слобода националних мањина и Закона о изменама и допунама Закона о националним саветима националних мањина и упутила их Народној скупштини Републике Србије на усвајање. Нацрт измена и допуна Закона о заштити права и слобода националних мањина припремљен је пре више од годину дана и о овом тексту смо са нашим саговорником, Иваном Бошњаком, државним секретаром у Министарству државне управе и локалне самоуправе, већ разговарали, а сад смо се осврнули и на детаљне измене и допуне другог кључног закона, Закона о националним саветима националних мањина.

* После више од две године рада на припреми измена и допуна два кључна закона мањинске политике, Влада Републике Србије је крајем прошлог месеца усвојила нацрте Закона о изменама и допунама Закона о заштити права и слобода националних мањина и Закона о изменама и допунама Закона о националним саветима националних мањина и упутила их Народној скупштини Републике Србије на усвајање. Нацрт измена и допуна Закона о заштити права и слобода националних мањина припремљен је пре више од годину дана и о овом тексту смо већ разговарали. Пре него што се детаљније осврнемо на измене и допуне другог кључног закона, Закона о националним саветима националних мањина, како бисте оценили целокупан процес припрема допуна и измена ових закона? У којој мери је он био транспарентан и инклузиван?

– Могу да се похвалим да сам у претходне четири године између ова два изборна циклуса националних савета националних мањина, добио задатак да водим рачуна о целокупном процесу. Ми смо у Министарству државне управе и локалне самоуправе од 2014. године када је ресорни министар била тадашња потпредседница Владе, Кори Удовички, ушли у озбиљан дијалог са националним саветима националних мањина. Успостављен је рад Републичког савета за националне мањине и сада се, практично, редовно премијерка, односно тадашњи премијер, и највиши представници државних органа састају са представницима националних савета. У међувремену је донесен Акциони план за Поглавље 23 и тзв. Посебни акциони план за унапређење положаја националних мањина. Реализујући активности из овог плана дошли смо и до измена два кључна закона која се тичу права припадника националних мањина и са задовољством могу да констатујем да смо одрадили велики посао. Као што сте и рекли, пре неких годину дана смо завршили рад на изменама и допунама Закона о заштити права и слобода који је био донесен у потпуно другим условима и, рекао бих и у другој држави, 2002. године, у тадашњој државној заједници Србије и Црне Горе. Било је потребно осавременити овај закон, али и унети нека решења у њега, како би се и други прописи који се тичу права националних мањина, значи не само из ресора овог министарства, могли осавременити, односно користити у пуној мери, тако да смо као кључну измену у овај закон унели могућност уписа и регулацију уписа националне припадности у јавне регистре. То ће нам последично омогућити да овај податак унесемо и у матичне књиге, а након тога да последично реализујемо и све оне друге активности које смо поменули: поведемо рачуна о образовању националних мањина, омогућимо даљи развој културе и уопште мањинског живота у свим деловима наше државе, као и запошљавање припадника националних мањина, нарочито у оним деловима државе где није постигнута равномерна заступљеност.

Други закон, Закон о националним саветима националних мањина, је делимично претрпео измене после одлука Уставног суда. Године 2014. смо тако са овим изменама ушли у изборни циклус. По закону изборе за националне савете од тада води Републичка изборна комисија. Сада смо регулисали све оно друго што је остало недовољно прецизно и јасно речено, од самог статуса националних савета као правног лица до положаја изабраних лица, одређених функција, запошљавања у оквиру националних савета, и многа друга питања која су се отворила у међувремену од развоја како мањинске политике у Србији, тако и доношења ових законских решења. Закон о националним саветима националних мањина донесен је 2009. године, а 2010. су први пут одржани избори по овом закону. Године 2014. смо имали одлуке Уставног суда. Исте године биле су прве измене и допуне и сада смо на крају, рекао бих, завршетка овог посла.

* На нацрт Закона о изменама и допунама Закона о националним саветима, који је донедавно био предмет јавне расправе, упућено је мноштво примедби од стране националних савета националних мањина, стручне јавности и цивилног друштва. Који су најзначајнији недостаци Нацрта на које су указивали представници националних савета?

– Можемо да причамо о претходним недостацима. Не бих рекао да садашње законско решење, односно да овај предлог има својих недостака. Наравно, коначну реч о самом Закону рећи ће народни посланици, као легитимни представници грађана у Републици Србији, а на нама је да после тога заједнички и када се овај закон усвоји, изгласа, прође скупштинску расправу и добије свој коначни облик, у пуној мери и примењујемо. Чула су се питања и из стручне јавности шта су то национални савети, те смо дошли до оног правилног решења да су то недржавни облици организовања, најсличнији по својој природи удружењима грађана. С обзиром да се представници народа, односно мањински представници у њих бирају на два начина, по електорском и по класичном представничком систему, имају могућност да имају и своју администрацију. У ово законско решење управо је унесено ко све може и на који начин засновати радни однос. Такође, рекли смо и предложили, наравно у договору са члановима радне групе којих је било пет од стране Координације националних савета националних мањина, већег броја државних органа. У међувремену одржали смо велики број седница. Речено је ко све може засновати радни однос, како и на који начин, шта је са самим функционерима у националном савету, како они регулишу своја радна права. Дошли смо до решења да само председник националног савета и председник изршног одбора имају могућност да за време мандата заснују радни однос и тиме смо спречили неке злоупотребе које су биле примећене у претходном периоду, као и једно од кључних решења које нам је сугерисано од стране уважених међународних стручњака, као што је професор Хофман који је био ангажован од стране ЕУ и Савета Европе као експерта из ове области и који је рекао да се због примећене праксе превелике политизације мора повести рачуна о деполитизацији, тако да смо увели и једну врсту ограничења обављања функције унутар политичких странака и самих националних савета што је можда било предмет критике. Сами национални савети у демократској пракси Србије су, ипак, и даље недовољно препознатљиви органи, недовољно препознатљива тела мањинске самоуправе, резервисани су за један број, рекао бих и кроз критике стручне јавности и онога што смо имали прилике да чујемо, политичких представника, а с обзиром да политичке странке мањина имају могућност да предлажу кандидате за саме националне савете, недовољно препознатљиви и код најмлађих генерација. У међувремену, од 2014. до 2018. добили смо велики број младих људи који су напунили 18 година и с обзиром да сам упис у посебан бирачки списак врши на добровољној бази, на нама је заједнички, вама као представницима медија, наравно, на самим припадницима националних мањина и нама као представницима државе, да позовемо и ове људе да се укључе у мањинску политику и трудићемо се да се на једној страни правилно и у корист заједнице управља новцем, и са друге стране да се политичка питања сведу на маргину, а да се заиста суштински води рачуна о свакодневном животу сваког нашег грађанина, без обзира на његово етничко порекло.

***

INTERVIUUL NOSTRU: Ivan Bošnjak, secretarul de stat în ministerul administrației de stat și autoguvernarea locală

Consiliile naționale sunt încă organisme insuficient recunoscute

După mai mult de doi ani de activitate în pregătirea modificărilor și completărilor la cele două legi cheie privind politica minorităților, Guvernul Republicii Serbia a adoptat proiectele de legi care modifică Legea privind protecția drepturilor și libertăților minorităților naționale și Legea privind modificarea Legii privind consiliile naționale ale minorităților naționale și le-a trimis Adunării Naționale a Republicii Serbia spre adoptare. Proiectele de modificare a Legii privind protecția drepturilor și libertăților minorităților naționale au fost pregătite cu mai mult de un an în urmă și am discutat deja acest lucru cu interlocutorul nostru, Ivan Bošnjak, secretar de stat în Ministerul Administrației de Stat și al Autoguvernării Locale. Acuma ne-am concentrat mai detaliat la modificările și completările la cea de-a doua lege cheie, Legea privind consiliile naționale ale minorităților naționale.

* După mai mult de doi ani de activitate în pregătirea modificărilor și completărilor la cele două legi cheie privind politica minorităților, Guvernul Republicii Serbia a adoptat proiectele de legi care modifică Legea privind protecția drepturilor și libertăților minorităților naționale și Legea privind modificarea Legii Consiliilor Naționale ale minorităților naționale și le-a trimis Adunării Naționale a Republicii Serbia spre adoptare. Proiectul de modificare a Legii privind protecția drepturilor și libertăților minorităților naționale a fost elaborat cu mai mult de un an în urmă și am discutat deja privind acest text. Înainte de a examina mai detaliat amendamentele la cea de-a doua lege cheie, Legea Consiliilor Naționale ale minorităților naționale, cum ați evalua întregul proces de pregătire a modificărilor și completărilor a acestor legi? În ce măsură a fost transparentă și incluzivă?

– Mă pot lăudacă în ultimii patru ani dintre aceste două cicluri electorale ale consiliilor naționale ale minorităților naționale am fost însărcinată să am grijă de întregul proces. Noi în Ministerul Administrației de Stat și aAutoguvernării Locale din 2014, când ministrul de resort a fost apoiviceprim-ministru, KoriUdovički, intra într-un dialog serios cu consiliile naționale ale minorităților naționale. Acesta a fost stabilit prin înființarea Consiliului Republican pentru Minoritățile Naționale și acum , practic, prim-ministrulregulat, respectiv prim-ministra, șiceimaiînalțireprezentanți de stat se întâlnesccu reprezentanțiiconsiliilornaționale. Între timp, Planul de acțiune pentru Capitolul 23 și așanumitul- Un plan de acțiune special pentru îmbunătățireapozițieiminoritățilornaționale a fostadoptat. Prin punerea în aplicare a activităților din cadrulacestui plan am șiajuns la două modificări esențiale legii cu privire la drepturile minorităților naționale și cu satisfacțieevidențiezfaptulcă am făcut o treabă excelentă. După cum ațișispus, cu un an înurmă am terminatactivitatea de lucru cu privire la modificările la Legea privind protecția drepturilor și a libertăților, care a fost adoptată în condiții complet diferite și aș spune că într-o altă țară în 2002, în uniunea de stat atunci Serbia și Muntenegru Gore. A fost necesară modernizarea legii, dar, de asemenea, intruducereaunorsoluțiinoiîn el, pentrucaaltereglementăriîn ceea ce privește drepturile minorităților naționale înseamnă nu numai din competențaacestuiministerului, să le putemmodernizapentru a fiutilizateîntotalitate, astfel încât săavem o modificareacheieacesteilegiprin care amintrodusposibilitateaînscrieriinaționalitățiiînregistrelepublice. Acest lucru va permite, prinurmare, cadatelesă fie introduseînregistrelematricole, șiapoisă pună în aplicare, prin urmare, toate celelalte activități pe care le-am menționat: vom avea grijă de educația minorităților naționale, oferă dezvoltarea în continuare a culturii și a vieții minoritare generală în toate părțile țării noastre, ca și angajarea membrilor minorităților naționale, în special în acele părți ale statului în care nu a fost realizată o reprezentareminoritarăegală.

A doua lege, Legea cu privire la consiliile naționale ale minorităților naționale, a suferit parțial modificări ca urmare a deciziei Curții Constituționale. În anul 2014 am intrat astfel în ciclul electoral cu aceste modificări. Conform legii, alegerile pentru consiliile naționale au fost organizate de către Comisia Electorală a Republicii. Acum am reglementat tot ceea ce nu este suficient de precis și clar afirmat, chiar de la statutul consiliilor naționale ca persoane juridice la poziția persoanelor alese, anumite funcții, ocuparea forței de muncă în cadrul consiliilor naționale și multe alte probleme care s-au deschis între timp de la dezvoltarea politicile minoritare din Serbia și adoptarea acestor soluții juridice. Legea cu privire la consiliile naționale ale minorităților naționale a fost adoptată în 2009, iar în 2010 alegerile pentru această lege au avut loc pentru prima dată. În 2014, am avut deciziile Curții Constituționale. În același an, au fost făcute primele modificări și completări , iar acum, în cele din urmă, aș spune, că am finalizataceastăactivitate.

* Proiectul Legii privind modificarea și completarea Legii cu privire la consiliile naționale, care până în prezent a făcut obiectul unei audieri publice, a primit numeroase plângeri și obiecțiuni din partea consiliilor naționale ale minorităților naționale, ale publicului profesionist și ale societății civile. Care sunt cele mai semnificative deficiențe și lipsuri ale Proiectului la care le- au indicat reprezentanțiaiconsiliilornaționale?

– Putemvorbidespredeficiențele anterioare. Nu aș spune că soluția juridică actuală, adică propunerea, are dezavantajele sale. Desigur, cuvântul final privind legea va spune deputați, în calitate de reprezentanți legitimi ai cetățenilor din Republica Serbia, și pentru ca noi apoi în comun , din momentul adoptării acestei legi, după ce se votează și trece o dezbatere parlamentară și primeșteo forma finală, pe deplin să o aplicăm. Am auzit întrebările din partea publicului de experți privind faptul ce sunt consiliile naționale, și am ajuns la o decizie corectă că acestea sunt forme non-statale de organizare, cele mai similare după natura sa cu asociațiile civice. Deoarece reprezentanții poporului, și reprezentanții minorităților aleși în consilii sunt aleși în două moduri, în funcție de sistemul reprezentativ electoral și clasic, au posibilitatea de a avea propria lor administrație. Această soluție juridică tocmai a intrat, cine poate să încheie orice fel de raport de lucru. De asemenea, ne-am propus, de asemenea, în consultare cu membrii grupului de lucru care au fost cinci din coordonarea consiliilor naționale ale minorităților naționale, și un număr mare de membri din autoritățile de stat. Între timp, am avut un număr mare de sesiuni. Se precizează cine poate să întocmească un raport de muncă, cum și în ce mod, care este poziția funcționarilor înșiși în consiliul național, cum își reglementează drepturile de muncă. Am ajuns la decizia că numai președintele Consiliului Național și Președintele Comitetului Executiv al consiliilor au posibilitatea ca în timpul mandatului să încheieraportul de muncă și, astfel, vom preveni unele abuzuri care au fost observate în perioada anterioară, și aceasta ar fi una dintre soluțiile cheie pe care au sugerat distinși experțiinternațional, cum ar fi profesorul Hoffman, care a fost angajat de către UE și Consiliul Europei, în calitate de expert în acest domeniu și care a declarat că din cauza practicii percepute de politizarea excesivă trebuie să se ia în considerare de-politizarea, așa că am introdus un fel de limitare a exercitării funcțiilor în cadrul partidele politice și consiliile naționale însele, care ar fi putut face obiectul unor critici.

Consiliilenaționaleînsușiînpracticile democratice din Serbia, cu toate acestea, rămân autoritățile care sunt sub-recunoscute, organismele de minoritate auto-guvernare sub- recunoscute, sunt rezervate pentru un număr mic de, ar spune critica publicului profesional și ceea ce noi am fost capabili să auzim, reprezentanții politici, și luând în considerare că partidele politice ale minorităților au posibilitatea de a propune candidați pentru consiliile naționale, insuficient recunoscute chiar și în generațiile mai tinere. Între timp, 2014-2018, am primit un număr mare de tineri care au cel puțin 18 ani și având în vedrea că înscrierea pe lista electorală specială se face pe bază de voluntariat, noi în comun, în calitate de reprezentanți ai mass-media, apartenenți minorităților naționale, precum și reprezentanți ai statului, trebuie să facă apel la aceste persoane să se implice în politica minorităților și vom încerca să se administreze bani conform destinaților, iar pe de cealaltă parte problemele politice să se reducă la minin, și că într-adevăr esențial să se țină cont și să se aibă grijă de viața de zi cu zi a fiecărui cetățean, indiferent de originea sa etnică.